Unde protestele Generației Z zguduie lumea
Proteste la scară largă, conduse de tineri, au zguduit recent țări din diferite părți ale lumii, ducând adesea la violențe, distrugeri și chiar la demiterea guvernelor. Acesta a fost cazul luni, când președintele Andry Rajoelina din Madagascar și-a dizolvat guvernul după ce 22 de persoane au murit și peste 100 au fost rănite în urma izbucnirii tulburărilor, declanșate de întreruperi de apă și electricitate. ONG-ul Visions of Humanity scrie că tinerii activi pe rețelele de socializare au condus proteste de acest gen, cerând nu doar îmbunătățiri ale condițiilor de viață, ci și schimbări mai ample în ceea ce privește responsabilitatea guvernului, egalitatea și lupta împotriva corupției.
Protestele la scară largă din Nepal de la începutul lunii septembrie, care au dus la moartea a peste 70 de persoane și la demisia prim-ministrului țării, s-au concentrat pe furia față de stilul de viață extravagant al elitelor politice ale țării, care își etalează bogăția pe rețelele de socializare pentru ca toată lumea - dar în special tinerii utilizatori de internet - să o vadă. Pentru demonstranți, acești politicieni și copiii lor - numiți „copiii nepo” - simbolizează corupția profundă.
Asia a fost recent un centru al protestelor conduse de tineri. Un alt protest semnificativ a avut loc în iulie anul trecut în Bangladesh, când țara s-a trezit implicată în tulburări la scară largă, catalizate inițial de tineri care protestau împotriva unui sistem bazat pe cote care atribuia unele funcții guvernamentale în funcție de apartenența la grupuri religioase, etnice și de altă natură. După o represiune violentă care, conform estimărilor, a lăsat peste 1.000 de morți, prim-ministrul Sheikh Hasina, aflat pe termen lung, a demisionat și a fugit din țară. În ultimele două luni, protestele conduse de tineri au zguduit și Indonezia și Filipine, nemulțumirea cu privire la oportunitățile economice, corupție și avantajele acordate membrilor parlamentului explodând. La fel ca în alte proteste din ultimele 12 luni, protestatarii indonezieni au vizat clădiri guvernamentale și case ale politicienilor, în timp ce cei din Filipine s-au ciocnit cu poliția.
Protestele tinerilor au avut loc și în alte părți ale lumii, inclusiv în Kenya, Serbia, Peru și Maroc, tinerii protestând împotriva neglijenței guvernului, a politicilor nerealiste, a corupției și a lipsei de oportunități economice. În cea de-a doua țară, un colectiv numit GenZ 212 a participat la organizarea mișcării, care critică șomajul ridicat în rândul tinerilor, precum și sistemele de educație și sănătate precare.
Conform unui raport recent publicat de Aon, volatilitatea geopolitică - împreună cu problemele legate de inteligența artificială - a fost riscul de afaceri cu cea mai rapidă creștere din lume. Riscul geopolitic a crescut de la locul 21 în 2023 la locul 9 în 2025 și, potrivit liderilor de afaceri, se așteaptă să urce în continuare până la locul 5 până în 2028. Între timp, riscurile legate de inteligența artificială au fost clasate pe locul 49 de către experții chestionați în 2023, înainte de a ajunge la locul 29 în 2025. Se preconizează că acestea vor ocupa locul opt în 2028.
Defalcat pe continente, Asia va experimenta cea mai mare creștere a riscului geopolitic, indicatorul fiind așteptat să crească de la locul 11 la locul 4, peste media globală, până în 2028. În Europa, volatilitatea geopolitică este deja extrem de ridicată, ocupând locul 6 în topul riscurilor de afaceri. Se preconizează că aceasta va crește în continuare până în 2028, potrivit experților, când se crede că volatilitatea geopolitică va deveni al treilea cel mai mare risc din Europa. Se așteaptă ca America de Nord să se situeze doar puțin sub media globală, în timp ce situația este mai relaxată în America Latină.
Per total, cel mai mare risc pentru afaceri în 2028 (precum și în 2025) va continua să fie atacurile cibernetice și încălcările de date. Cu excepția perioadei 2023-2025, în 2028 se va înregistra o schimbare mai semnificativă în top 3, concurența crescândă înlocuind întreruperea activității.






Foarte interesante prognozele.
Ar fi fost, poate, utilă și o comparație cu Primăvara Arabă, care a inceput tot ca o revoltă a tinerilor conectați și a sfârșit cum știm cu toții.
Multumim pentru efortul de documentare.